Bagaje, dor de ducă, tricoul cu Costinești 2008, oameni creți și fluturi ce-mi dansează prin păr.
Nici bine n-am ajuns acasă că iar sunt pe drumuri. Drumuri bătute de timp, supra-încălzite de soare și pline cu floarea-soarelui. Încă o săptămână departe de casă, de-ai mei prieteni și de-a mea cameră. Nu-mi pare rău, știu că mă așteaptă niște zile pline, din toate punctele de vedere. De nopți nici nu mai vorbesc, o să dormim iar pe jos, o să vânăm gândaci ca de obicei și-o să bem bere. O să ne ascundem de băbuța nebună și-o să râdem până la 3 dimineața ca la 5 să ne trezim. Să mă-njuri că n-ai mâncare, că o sa dormi pe tine la muncă, și c-o să pierzi trenul din cauza mea. Eu din prima seară să împart o conservă de porumb cu un creț, la 3 dimineața și să plec cu tricoul lui înapoi, la Brașov... Încă vreo 10 ore, și-am plecat.
Pentru că-n ultimul timp mă uit în prostie, și nu mă satur:
http://www.youtube.com/watch?v=Oi27i1VGIAI
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu