Mi-e dor de Andrei, Alex, Sasha, Monica, Bibi, Deiu, de toţi cei din Sibiu. Acolo a fost locul unde am cunoscut mulţi oameni deosebiţi. Am mers până în Sibiu doar ca să-l văd pe Andrei. Îmi era dor de el aşa că am luat trenul şi am plecat fără să le spun alor mei nimic [da, oarecum i-am minţit, nu le-am spus ce am făcut]. Aceşti oameni minunaţi mă fac să mă simt ca acasă de fiecare dată când merg acolo. Îmi e dor de parcul unde am stat ore-n şir cu Andrei. Îmi e dor de bordura pe care aproape că am tocit-o de la cât am stat pe ea cu toţi aceşti oameni, povestind. Îmi e dor de "Am I sexy?". Îmi e dor de Piaţa Mare şi de magazinul ăla micuţ unde mi-am dat toţi banii pe un tricou când hoinăream pe străzi cu Andrei în căutarea nimicului. Îmi e dor de acele săruturi fugare, pline de iubire de la semafor, de la coţul străzii, de pe iarbă, din parc. Îmi e dor să ne ţinem de mână şi să'l simt cum mă trage spre el să mă sărute. Îmi e dor de furia pe care am simţit-o când am aflat ce s-a întâmplat defapt între ei doi. Îmi e dor de acea îmbrăţişare din gară şi de acele pupicuri mici şi muuulte pe obraz de la Deiu. Îmi e dor de noiembrie, când a cântat Scorpions şi beam vodkă cu sprite pe scări la nu ştiu ce liceu cu Monica, Bibi, mă sărutam de zor cu Alex şi a apărut Andrei cu prietena lui de atunci. Îmi e dor de tot ce s-a întâmplat şi se va mai întâmpla acolo. Îmi e dor de Sibiu. Mi-e dor de voi, prieteni dragi.!
